„Molecula tristeţii“ este principalul
responsabil al stărilor noastre aproape constante în ultima vreme: de stres,
anxietate şi de tristeţe, au constatat oamenii de ştiinţă britanici.
Hipofiza sau glanda pituitară controlează
modul în care organismul reacţionează la diverse tipuri de stres şi anxietate
prin eliberarea unor substanţe în organism. Acesta este un lucru cunoscut.
Noutatea, descoperită de oamenii de ştiinţă de la compania Heptares
Therapeutics, din Hertfordshire, este că molecula CRF1, din membrana externă a
hipofizei, este cea care poate declanşa reacţii exagerate care culminează cu
stări constante de tristeţe sau chiar cu depresie, potrivit Daily Mail.
Acesta este motivul pentru care CRF1 a fost
denumită de specialişti „molecula tristeţii“. De altfel, aceasta ar putea fi
calea către noi terapii antidepresie şi anxiolitice mult mai eficiente decât
cele disponibile în prezent.
Cum
acţionează „molecula tristeţii“
CRF1 din celulele hipofizare detectează
moleculele de stres emise de hipotalamus, o porţiune a creierului care produce
hormoni ce ne ajută să controlăm temperatura corporală, senzaţia de foame şi
starea de spirit, printre altele. Atunci când CRF1 „simte“ moleculele de stres,
stimulează hipofiza să producă hormoni precum cortizolul, recunoscuţi ca
„hormonii stresului“. Atunci când ating niveluri crescute în organism,
„hormonii stresului“ produc daune serioase la nivelul sistemului cardiovascular
şi nu numai.
Pentru a face această descoperire,
specialiştii britanici au folosit dispozitive moderne cu raze X, numite Diamond
Light Source. Cu ajutorul acestei tehnologii moderne, ei au putut observa
structura moleculei şi „slăbiciunile“ acesteia, care ar putea fi exploatate în
vederea obţinerii unor tratamente antidepresive eficiente.
Sursa: m.adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu