Palpitaţii, puls accelerat, teama de
pierdere a controlului sau sentimentul că ţi se va întâmpla ceva rău sunt
câteva dintre senzaţiile pe care le experimentezi în timpul unui atac de
panică. Iată cum poţi scădea intensitatea lor.
Atacurile de panică durează între câteva
secunde şi câteva zeci de minute şi se sfârşesc printr-o senzaţie de uşurare şi
de oboseală intensă. În plus, apar brusc şi fără o cauză aparentă.
Cei care se confruntă cu această problemă
resimt o stare de rău fizic cu câteva clipe înaintea producerii atacului de
panică. La apariţia acestui simptom, ei intră şi mai tare în panică,
agravându-şi starea de rău. Episodul se poate produce în orice situaţie, cum ar
fi în timpul nopţii, pe stradă sau a birou.
Cauzele, greu de precizat
Cauzele unui atac de panică nu sunt
întotdeauna cunoscute. Episoadele pot apărea spontan, aparent fără un motiv
anume. Altele apar după o perioadă de timp de la expunerea la stimulul
declanşator, iar legătura dintre cele două nu este conştientizată.
De cele mai multe ori, atacurile de panică
sunt cauzate de o fobie, ca de exemplu frica de şerpi sau de păianjeni ori
teama de locurile aglomerate, foarte strâmte sau de înălţimi.
Stresul, un factor de risc major
Legătura dintre stres şi atacurile de
panică este dovedită ştiinţific. Teoretic, fiecare dintre noi are un prag de
toleranţă la stres de care, dacă trece, poate suferi un atac de panică. Acest
prag este diferit de la individ la individ, iar vulnerabilitatea crescută în faţa
crizelor poate avea diverse cauze. Iată care sunt cele mai prezente cauze:
* Factorii de risc genetici pot fi
identificaţi la rudele de gradul întâi, dar asupra lor nu se poate acţiona.
*
Factorii de risc biologici reprezintă modificarea unor substanţe din creier, ca
de exemplu serotonina. Echilibrul poate fi restabilit prin tratament
medicamentos.
*
Factorii de risc psihologici se referă la evenimente stresante (decesul unui
apropiat, separarea, abandonul, pierderea slujbei). 80% dintre cei care trec printr-un
atac de panică s-au confruntat de curând cu un astfel de eveniment.
Încearcă să respiri normal
În timpul unui atac de panică, respiraţia
are un ritm mult mai rapid decât în mod normal. Acest lucru duce la ameţeală
sau la senzaţia de leşin, agravând teama şi celelalte simptome. De aceea,
controlul respiraţiei te ajută să treci mai uşor peste un astfel de episod.
Inspiră şi expiră lent, încercând să-ţi concentrezi atenţia pe respiraţie.
Poţi sta aşezat sau întins, într-o poziţie
comodă şi într-un loc liniştit. Este important să conştientizezi faptul că este
vorba despre un atac de panică. Încearcă să te controlezi şi repetă-ţi în minte
că nu ţi se va întâmpla nimic grav.
Nu-l confunda cu un infarct!
Atacul de panică are unele dintre
simptomele unei crize cardiace: palpitaţii, dureri sau jenă în capul pieptului.
Simptomul care le diferenţiază însă este frica sau disconfortul intens care
apare în timpul unui atac de panică.
Alte caracteristici ale acestui episod sunt
dificultăţile respiratorii, senzaţia de sufocare, ameţeală, vertij, senzaţia de
instabilitate şi de ireal, bufeuri de căldură sau frisoane, transpiraţie,
senzaţie de leşin, frica de a muri sau de a înnebuni ori teama de a comite un
act necontrolat.
Click Sănătate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu