FILOCALIA
un ghid spiritual pentru o
viața frumoasa , plină de speranța si fericire
Articol Articol ingrijit si editat de Imbru Ionela
Dragi
cititori,
Ma intreb si eu de ce am
ales tocmai ,,Filocalia''. Poate pentru ca in perioada aceasta a Postului Mare
si sufletul meu este mai dornic de intalnirea tainica cu Sfintii lui Dumnezeu, si
printre atatea carti ziditoare de suflet cuvintele cele mai adanci si mai
frumoase le-am gasit in unele din traducerile in limba romana a celor
douasprezece volume ale Filocaliei.
Prin osteneala si truda Pr.Prof. Dumitru Staniloae (1903-1993), ajutat si de Pr. Ieromonah Arsenie Boca (1910-1989 ), ia nastere Capodopera ,,Filocalia'', traducere din limba greaca. "Filocalia" este titlul dat de Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Grigorie Teologul unei antologii a scrierilor lui Origen. Titlul complet al Filocaliei este: "Filocalia, sau culegere din scrierile Sfinţilor Părinţi care ne arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvârşi".
Cuvântul “filocalie” înseamnă “iubire de frumos”
sau am putea zice foarte bine şi “iubire de bine“. În limba greacă “calos”
înseamnă frumos, “filos” înseamnă iubitor: iubirea de frumos.
Acesta analiza duhovniceasca
a etapelor prin care crestinul converteste patimile in virtuti, aceasta calauza
a ascensiunii noastre spirituale, structurata in douasprezece capitole a fost
relizata in decursul a 45 de ani de nevointa. Pr. Serafim Popescu (1912-1990)
spunea ca: ,,Parintele Staniloae, prin traducerea Filocaliei, a adus cerul
ortodox pe pamantul romanesc", Filocalia fiind un monument de cultura
ortodoxa.
Dupa cum spunea Arhm.Teofil
Paraian (1929-2009) ,, Filocalia se prezintă pe sine ca o colecţie de cărţi
duhovniceşti, o colecţie de cărţi ascetico-mistice, mai ales ascetice, de cărţi
ale nevoinţei pentru viaţa duhovnicească, pentru înaintarea în viaţa duhovnicească.
Aceste scrieri îi dau cititorului posibilitatea să se orienteze în privinţa
metodei de curăţire a sufletului, în privinţa metodei de înaintare
duhovnicească pentru a ajunge la iluminare în înţelesul de a cunoaşte lucrurile
lui Dumnezeu ca lucruri ale lui Dumnezeu, de a cunoaşte natura ca un reflex al
măreţiei dumnezeieşti, ca un reflex al înţelepciunii, al bunătăţii, al puterii
lui Dumnezeu - aceasta înseamnă în special iluminarea, contemplaţia
duhovnicească, contemplaţia naturii în duh - şi ne mai arată scrierile
filocalice cum poate omul să-şi urmărească şi să-şi lucreze, din partea lui,
desăvîrşirea. Prin urmare
cineva care citeşte oricare din scrierile cuprinse în Filocalie învaţă ceva despre curăţire - curăţirea sufletului, despre luminare - luminarea sufletului - şi învaţă ceva despre desăvîrşire. Nu există o scriere în Filocalie cu titlul de pildă “Curăţirea sufletului” sau cu titlul “Iluminarea” sau cu titlul “Desăvîrşirea”. Nu există în Filocalie scrieri cu astfel de titluri, dar oricare din scrierile pe care le citim ne învaţă ceva despre aceste trepte de înaintare în viaţa spirituală. ''Sf.Parinti ne-au lasat in Filocalie invatatura cum sa ne unim mintea in inima noastra cu Dumnezeu! ''
cineva care citeşte oricare din scrierile cuprinse în Filocalie învaţă ceva despre curăţire - curăţirea sufletului, despre luminare - luminarea sufletului - şi învaţă ceva despre desăvîrşire. Nu există o scriere în Filocalie cu titlul de pildă “Curăţirea sufletului” sau cu titlul “Iluminarea” sau cu titlul “Desăvîrşirea”. Nu există în Filocalie scrieri cu astfel de titluri, dar oricare din scrierile pe care le citim ne învaţă ceva despre aceste trepte de înaintare în viaţa spirituală. ''Sf.Parinti ne-au lasat in Filocalie invatatura cum sa ne unim mintea in inima noastra cu Dumnezeu! ''
De fapt cartea aceasta, cu
specificul care îl are - colecţie de scrieri din învăţăturile Sfinţilor Părinţi
- nu este o carte, ci este o colecţie de cărţi, o colecţie de scrieri. Fiecare
dintre scrierile Filocaliei, care s-au scris pe parcursul unui mileniu, este o
parte din Filocalie şi este o scriere care poate fi citită de sine. Nu trebuie
neapărat să citeşti volumul întâi din Filocalie ca să înţelegi volumul doi.
Chiar nu trebuie. Nu trebuie să citeşti volumul trei ca să înţelegi volumul
patru şi aşa mai departe. Poţi să începi cu volumul al doisprezecelea şi tot e
bine, şi tot ai ceva de învăţat. De ce? Pentru că scrierile acestea nu au fost
scrise ca să se realizeze o operă, să se realizeze o Filocalie, ci au fost
scrise fiecare cu scopul ei, şi au fost destinate pentru scopul în vederea
căruia a fost scrisă cartea respectivă, scrierea respectivă. De pildă:
Sfântul Ioan Casian a scris "Convorbirile
cu părinţii din pustia sketică" pentru un anumit om care le-a cerut, la
fel "Despre cele opt gânduri ale răutăţii" şi aşa mai departe. Şi cei
vechi nu aveau posibilitatea să vadă Filocalia undeva aşa cum arată ea, ca un
monument de cultură ortodoxă şi la măsura la care este. Gândiţi-vă să ai în
faţă douăsprezece volume groase şi să zici: asta-i Filocalia. Păi numai la asta
gândindu-te e deja foarte mult. E o însumare, o înmagazinare de cunoştinţe care
au rostul să te ridice mai presus de tine însuţi. Sunt foarte puţini cei care
cunosc Filocalia foarte bine. Să ştiţi că eu nu sunt dintre cei care cunosc
Filocalia foarte bine. Cel puţin unele volume nu le cunosc destul de bine.
Cunosc bine volumele care sunt mai practice şi pe care le-am citit şi de mai
multe ori, multe din scrieri le-am citit de mai multe ori, însă sunt şi părţi
din Filocalie la care n-aş putea să mă prezint destul de bine când ar fi vorba
să vorbesc despre ele."
Va doresc ca Filocalia ,,Sa
devina o carte familiara, carte de indrumare, un indrumator pentru viata, o
calauza in plan spiritual, aratandu-ne felul cum trebuie sa ne fie viata in
relatiile noastre cu Dumnezeu si in raporturile cu ceilalti. Sa fie o viata de
model, sa fie o viata care sa intareasca legaturile intre noi, dragostea intre
noi. Sa nu avem nimic de criticat in viata noastra, nimic care nu se cuvine sa
se datoreasca unui crestin, cum ne invata atat de minunat Filocalia.'' - Pr.Prof.Dumitru
Staniloae
Lectura folositoare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu