Concentrarea este conditia necesara pentru a intelege spatiul si timpul Postului Mare.
Oricine a incercat vreodata sa invete sau sa aprofundeze ceva stie cat de
necesara este aceasta. Totusi mai mult decat autodisciplina, concentrarea este
ceva din ce in ce mai rar in cultura noastra.
Cultura moderna duce la un mod de viata
neconcentrat si difuz. Cum mai poti sa intelegi postul... Cand astazi omul este
"educat" sa faca mai multe lucruri deodata: citesti, asculti radio,
vorbesti, mananci, bei.
Societetea te educa sa consumi cat mai
mult si in acest consum incurajant pierzi puterea de concentrare si mai grav
devine din ce in ce mai dificil sa stai singur...cu tine in rugaciune cu
Dumnezeu.
Aceasta lipsa de concentrare devine din
ce in ce mai evidenta...sa stea linistiti, fara sa vorbeasca, fara sa citeasca,
fara televizor, fara sa bea este ceva aproape imposibil pentru cei mai multi
oameni.
Cand sunt privati de aceste
"instrumente" de consum, oamenii devin nervosi, agitati...
Alt dar ce trebuie cautat in post este rabdarea. Oricine a incercat vreodata sa invete ceva stie ca rabdarea este
strict necesara. In societatea moderna acest dar al rabdarii devine
din ce in ce mai rar.
Intregul sistem industrial intretine contrariul: rapiditatea. Ispita omului modern sta in ideea ca pierde ceva si
anume timp daca nu face lucrurile repede; si totusi ca o ironie, nu stie
ce sa faca cu timpul pe care il castiga. Nu stie decat sa il omoare.
Orice timp fara Dumnezeu este un timp mort.
Un al treilea dar de
cautat in post este cel al preocuparii
pentru ce
inseamna postul... Sa fii preocupat sa-l intelegi si sa-i acorzi
importanta. Postul in sine devine un mod de
viata. Propria ta persoana devine un instrument, un fluier ce devine un
cantec ce intra in armonie si comuniune cu tot. In aceasta
preocupare continua de a trai postul in comuniune se descopera rand pe rand
darurile pe care le aduce postul. Si ele devin apoi bucurii ale unei vieti
implinite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu