Domnul nu a venit
în lume doar pentru o simplă ameliorare a condiţiilor noastre de viaţă. Nici
n-a venit ca să impună un sistem politic ori economic, sau să ne inveţe o metodă
de dobândire a unui echilibru psiho-somatic.
El a venit să
biruie moartea şi să ne aducă viaţa veşnică." Aât de mult a iubit Dumnezeu
lumea, încât pe Unul Născut Fiul Său L-a dat, că toţi cei ce cred în El să nu
piară , ci să aibă viaţa veşnică" ( Ioan 3, 16).
Şi această viaţă
veşnică nu este o făgăduinţă a unei fericiri dincolo de spaţiu şi de timp, nici
o simplă supravieţuire după moarte sau o prelungire a vieţii noastre actuale.
Viaţa veşnică este darul lui Dumnezeu care ne luminează aici şi acum, şi dă
sens lucrurilor prezente şi celor viitoare, atât trupului cât şi sufletului,
persoanei umane în întregimea ei.
Arătările lui
Hristos Cel Înviat ucenicilor Săi au avut drept scop de a-i umple cu
certitudinea faptului că moartea a fost depăşită. Domnul a înviat."
Moartea nu mai are stăpânire asupra Lui" ( Romani 6, 9). El este Dumnezeu
desăvârşit intrând şi ieşind prin uşile încuiate. ( Nu întâmplător Liturghia
credincioşilor începe cu măreţele cuvinte Uşile, Uşile, cu înţelepciune să luăm
aminte! - ştiut fiind faptul că în Biserica Primară se închideau la propriu
uşile Domnul cel Înviat intrând prin uşile încuiate ca odinioară şi se oferă ca
hrană şi băutură pentru viaţa veşnică în marea taină a Euharistiei).
Articol editat de Jurnal Spiritual
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu