Era odată o bătrână căreia Dumnezeu îi promisese că o va
vizita "astăzi". Ea nu se arătă deloc modestă la auzul acestui lucru.
Mătură şi şterse praful prin casă, găti bucate delicioase şi pregăti masa. Apoi
se aşeză să-l aştepte pe Dumnezeu.
Deodată cineva bătu la uşă. Imediat bătrâna sări să-i
deschidă uşa, dar când văzu că afară era doar un biet cerşetor spuse: "Nu,
pentru Dumnezeu! Du-te unde vrei astăzi. Tocmai îl aştept pe Domnul, nu te pot
primi la mine!". Şi-l lăsă pe cerşetor să plece cu mâna goală.
După câtva timp bătu din nou cineva la uşă. Acum bătrâna
deschise uşa mai repede decât prima dată. Dar pe cine văzu ea afară? Pe nimeni
altul decât pe un bătrân zdrenţăros. "Astăzi îl aştept pe Dumnezeu. Nu mă
pot ocupa de tine", spuse ea şi-i închise uşa în nas.
După câteva ore mai bătu cineva. Când bătrâna se repezi să-i
deschidă, văzu din nou un cerşetor slab şi zgribulit care o rugă insistent să-i
dea un colţ de pâine şi un loc de dormit sub acoperişul casei ei. "Hai,
lasă-mă în pace! Îl aştept pe Dumnezeu! Nu te pot primi la mine!". Şi
bătrânul trebui să meargă mai departe, iar bătrâna se puse din nou să aştepte.
Timpul trecea oră după oră. Se făcu seară şi Dumnezeu încă
nu venise. Bătrâna deveni din ce în ce mai îngrijorată. "Unde o fi rămas
Dumnezeu? Sau unde s-o fi rătăcit?" În cele din urmă bătrâna se duse la
culcare şi imediat adormi. Dumnezeu îi apăru bătrânei în vis şi-i spuse:
"De trei ori am bătut astăzi la uşa casei tale şi de trei ori M-ai
refuzat".
Sursa:
romaniadiaspora.blogspot.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu