Deşi nici până în ziua de azi nu suntem capabili să prezicem
cu acurateţe cutremurele, am făcut progrese mari în detectarea, înregistrarea
şi măsurarea undelor seismice. Mulţi nu ştiu că acest proces a început cu aproximativ
2000 de ani în urmă, odată cu invenţia primului seismoscop în anul 132 dHr de
către un inventator chinez numit Zhang (‘Chang’) Heng.
Aparatul său este remarcabil de precis în detectarea
cutremurelor de la distanţă şi nu se bazează pe scuturări sau mişcări ale
pământului din locul unde e situat mecanismul. Chinezii antici nu vedeau
cutremurele ca fiind cauzate de mişcarea plăcilor tectonice din scoarţa
pământului, ci ca dezaprobarea cerului faţă de anumite fapte comise de dinastia
aflată la conducere (cum ar fi ignorarea cerinţelor poporului).
Având în vedere faptul că în China antică seismele erau
considerate mesaje importante din partea Cerului, era important pentru
conducătorii chinezi să primească alerte despre cutremurele de pe tot cuprinsul
împărăţiei. Zhang Cheng, matematician, inginer, geograf şi inventator
din timpul dinastiei Han (25-220 dHr) este considerat inventatorul primului
detector de seisme din lume.
Seismoscopul lui Zhang era un vas mare de bronz, asemănător
unui samovar cu diametrul de aproape 2 metri. 8 dragoni se întind cu capul în
jos pe dinafara vasului, aşezaţi pe cele 8 coordonate cardinale primare.
Fiecare dragon ţine în gură câte o minge de bronz. Dedesubtul dragonilor sunt
aşezate 8 broaşte cu gurile căscate larg ca şi cum ar vrea să prindă bila de
bronz. Nu este cunoscut mecanismul exact care face ca bila să cadă în cazul
unui cutremur.
Una dintre teorii este că un băţ subţire atârnă în centrul
recipientului. Un cutremur ar face ca băţul să se mişte în direcţia undei
seismice, cauzând ca unul dintre dragoni să dea drumul bilei de bronz. Sunetul
bilei de metal, la căderea în gura broaştei, ar atrage atenţia observatorilor
asupra existenţei unui cutremur şi ar oferi indicaţia direcţiei şi originii
seismului.
În anul 138 dHr, sunetul produs de căderea bilei de bronz a
cauzat nelinişte în rândul tuturor oficialilor imperiali din palat. Nimeni nu
credea că invenţia ar funcţiona cu adevărat. Conform orientării direcţiei pe
care era plasat dragonul care scăpase bila, s-a determinat că seismul avusese
loc la vest de Luoyang, capitala ţării. Oamenii erau sceptici, deoarece nimeni
nu simţise nimic în capitala propriu-zisă. Câteva zile mai târziu, un mesager
din regiunile Long vestice (astăzi sud-vestul provinciei Gansu), situate la
vest de Luoyang, a raportat că acolo avusese loc un cutremur. Pentru că avusese
loc exact la momentul indicat de seismoscopul lui Zhang Heng, oamenii au fost
profund impresionaţi de invenţie.
În 2005, oamenii de ştiinţă din Zengzhou - oraşul natal al
lui Zheng, au reuşit să producă o replică a seismoscopului şi au folosit-o la
detectarea unor cutremure simulate bazate pe undele produse de 4 cutremure
adevărate din China şi Vietnam. Seismoscopul le-a detectat pe toate. De fapt,
datele adunate prin aceste teste corespund cu acurateţe cu cele ale aparatelor
moderne de azi. Din punctul de vedere al ştiinţei moderne, seismoscopul
inventat de Zhang este considerat extraordinar de rafinat, remarcabil şi foarte
avansat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu