Primul ajutor la copii

În orice casă în care se află un copil se pot întâmpla mici accidente, uneori cu urmări neînsemnate, alteori, însă, cu consecințe mai grave, care pot chiar pune în pericol viața micuțului. În cazul unui accident, este foarte important să vă păstrați calmul și, în funcție de gravitatea cazului, să anunțați medicul de urgență. Vă prezentăm în continuare câteva dintre cele mai frecvente accidente, și ce este de făcut în fiecare caz:

 

Lovitura la cap

Se întâmplă foarte des ca un copil să se lovească cu capul de colțul diferitelor movile sau, dacă este foarte mic, sub un an, să cadă de pe canapea sau de pe masa de înfășat. În cazul unei răni deschise la cap, tamponați imediat locul cu o compresă sterilă, pentru a opri sângerarea. Rănile la cap, dacă sunt mai adânci, trebuie de obicei cusute. Chiar dacă la exterior nu se vede nimic, nu este totuși exclus ca micuțul să se fi lovit rău și să fi suferit o comoție cerebrală. Simptome: copilul fie scoate țipete ascuțite, fie este liniștit sau prezintă o stare de somnolență și respiră neregulat.

Pericole de curentare

Orice copil încearcă, la un moment dat împins de curiozitatea să bage degetele în priză sau să se joace cu un aparat electric. În cazul unui pericol de electrocutare, opriți imediat toate  siguranțele electrice sau încercați să îndepărtați copilul de la sursa de curent, cu ajutorul unui cotor de mătură, al unei linguri de lemn sau apucându-l cu o pătură groasă, uscată. Nu apucați copilul cu mâinile, fiindcă veți rămâne ”lipită” de el, expunându-vă și pe dvs. pericolului de electrocutare.

Arsuri

Lăsați că curgă apă rece peste porțiunea arsă (în cazul membrelor scufundați-le pe acestea în apă rece), timp de 10-20 minute. Între timp, înveliți copilul într-o pătură caldă, pentru ca temperatura corpului să nu scadă prea mult. Aplicați pe locul respectiv un gel special pentru arsuri, răcoritor.

Înghițirea unor substanțe otrăvitoare

În cazul în care copilul a înghițit substanțe otrăvitoare sau medicamente, anunțați imediat salvarea. Atât timp cât nu știți cu exactitate ce anume a înghițit, nu-i dați nimic de mâncat sau de băut și nici nu încercați să-l forțați să vomite. Dacă este vorba de tablete sau medicamente, încercați să vă dați seama cam cât timp a trecut de când le-a înghițit și despre ce cantitate este vorba. În cazul în care copilul a înghițit substanțe toxice, de exemplu, detergent, substanțe de curățat care conțin oțet, salmiac etc., așteptați sosirea medicului de urgență și de-abia la sfatul acestuia încercați să faceți copilul să vomite, sau îi dați să consume apă. În unele cazuri, apa poate dilua substanțele toxice, însă, în alte cazuri, poate provoca reacții chimice cu efect negativ, când apa ajunge în stomac, în contact cu substanțele toxice respective, se produc spume sau aburi otrăvitori, care atacă organele interne. Este foarte recomandabil, ca măcar o persoană din casă să fi urmat un curs de acordare a primului ajutor, sau să aibă noțiuni în acest domeniu. În plus, în fiecare gospodărie trebuie să existe o ”farmacie a casei”, pentru cazuri neprevăzute.

ATENȚIE!!!

Nu toate medicamentele pe care adulții le suportă pot fi administrate și copiilor. De aceea verificați dacă medicamentele pe care le dați copiilor sunt indicate pentru ei și nu sunt expirate. Medicamentele trebuie păstrate într-un loc răcoros și uscat (nu în baie și nici la îndemâna copiilor!). Din ”farmacia casei” nu ar trebui să lipsească: feșe, comprese, bandaje, leucoplast, vată, pensetă, foarfecă, medicamente antinevralgice, tablete pentru gât, supozitoare pentru febră, cărbune medicinal, dezinfectant fără iod, gel împotriva rănilor și arsurilor, ceai de mușețel, cremă sau gel împotriva înțepăturilor de insecte.

E bine de știut...

În timp ce dozele mici de aspirină pot proteja organismul împotriva unui accident vascular, consumată în exces, aspirina poate avea un efect contrar, făcând ca riscul unui atac de cord sau cerebral să crească. Astfel, persoanele care iau una până la șase aspirine pe săptămână sunt puțin predispuse riscului de a se confrunta cu o ocluziune arterială, spre deosebire de cele care nu iau deloc aspirină. Pe de altă parte, mai mult de 15 tablete de aspirină pe săptămână dublează riscul unei hemoragii arteriale, iar acesta este cu atât mai mare cu cât persoana în cauză este mai în vârstă și prezintă o tensiune arterială ridicată.

Revista ”Credință și Sănătate”