“Merită să spui o rugăciune de o mie de ori pentru ca ea să-ţi atingă sufletul o data”
Am avut şansa de a merge în Ţara Sfântă. Am apucat-o cu ambele mâini şi nu i-am dat drumul. Astfel, am atins cu adâncă smerenie firele de praf din Grădina Ghetzimani, am zâmbit fiecărui om întâlnit, am încercat să înţeleg, să adun pentru mai târziu, să parcurg drumul pe care El a mers cândva. Ierusalimul, Marea Moartă, deşertul prin care odinioară Moise şi-a împlinit menirea, toate m-au atins în felul lor. Toate şi-au lăsat amprenta asupra mea. La Zidul Plângerii am plâns pentru că eram recunoscătoare lui Dumnezeu pentru această şansă, nu speram că mâinile şi fruntea mea se vor înălţa în rugăciune având ca sprijin tocmai Zidul, iar când întâlneşti un miracol e bine să-l recunoşti şi să fii recunoscător. Poate de aceea m-am bucurat că voi avea prilejul să stau de vorbă cu rabinul de Bucureşti, Excelenţa Sa Rafael Shaffer, iar astfel să pot afla mai multe despre ceea ce mi-a atins sufletul acolo, unde măslinii nu se lasă până nu-ţi povestesc totul, de la început. Pribegim mulţi ani în viaţă fără a ne lămuri un rost în lume. Unii îl caută toată viaţa fără să-l găsească sau fără să ştie că l-au găsit. În fiecare dintre noi este sădită o intenţie a lui Dumnezeu, care prin om trebuie să devină creaţie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu