Iubirea avea nevoie de
cineva care s-o cânte, cineva care s-o dezvăluie aşa cum e. L-am ascultat de
atât de multe ori pe Ducu Bertzi încât pot spune cu uşurinţă că el a fost
alesul Iubirii. El o cântă aşa cum ea şi-a dorit. O cântă rupând măştile şi
imaginile impuse. Alungând răul, desţelenind pământul şi pregătindu-l pentru
rod bogat. Adevărate sunt şi pline de emoţie cântecele sale. Ducu Bertzi este acel Om al pădurii care a avut suficient
de multă putere să păstreze intact farmecul cântecului popular. Cine nu a
cântat împreună cu el măcar o dată «Când s-o-mpărţit norocul», «Dragu mi-i
veselia», «Săracă inima me» şi multe altele. Impresionează prin omenia, sinceritatea
şi caracterul puternic. În Maramureş, Ducu se simte acasă, nu numai pentru că
s-a născut la Sighetu Marmaţiei, ci pentru că el este şi rămâne un maramureşean
deschis şi direct, care tot ce are de spus spune în faţă. Este nevoie de o
încredere totală şi de un entuziasm fără margini ca să poţi aduce spectatorii
în faţa iubirii, reaşezând valorile acesteia la locurile lor, iar Ducu Bertzi
reuşeşte acest lucru la fiecare spectacol.
Citeşte tot articolul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu