Cei care primesc harul monahismului vieţuiesc cu ajutorul Bunului Dumnezeu, păstrând cu grijă şi preţuire biserica şi învăţăturile ei. Una dintre minunile Moldovei lui Ştefan cel Mare, impunătoare prin măreţia şi frumuseţea ei, dar şi a obiectelor de cult de mare valoare istorică şi artistică este Mănăstirea Neamţ. Aici, slujirea lui Dumnezeu înseamnă mulţumire, linişte şi bucurie, căci acolo unde Dumnezeu şi oamenii sunt împreună, cugetul ascultă, iar sufletul se linişteşte. Aici, la Mănăstirea Neamţ şi-a început drumul în viaţa monahală Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, episcopul vicar al Râmnicului.
Născut la 12 februarie 1972, în localitatea Berezeni, judeţul Vaslui, a terminat prima treaptă de liceu între anii 1986-1988 la Şcoala nr. 1 din Berezeni. La 1 septembrie 1989 a intrat în obştea Mănăstirii Neamţ unde a fost închinoviat, iar între anii 1990-1995 a urmat cursurile Seminarului Teologic Liceal „Veniamin Costachi“ de la Mănăstirea Neamţ, obţinând Diploma de Bacalaureat şi Atestatul Teologic.
La 15 februarie 1991 a fost tuns în monahism primind numele de Emilian. A fost hirotonit în ierodiacon la 16 martie 1991 de către P.S. Gherasim Cocoșel, în ieromonah la 1 ianuarie 1995 de către P.S. Calinic Botoșăneanul, la 20 august 1998 a primit hirotesia în protosinghel şi apoi arhimandrit la 29 februarie, anul 2004 de către I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Citeste tot articolul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu