Sfinţenia simbolului Cerbului ne este arătată prin faptul că în bestiarul medieval, cerbul aşezat lângă un izvor de apă simbolizează sufletul însetat după apa eternităţii, cum ni-l prezintă, un binecunoscut verset din Psalmii lui David: "Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine Dumnezeule!" (Ps. 42, 1-2).
Cerbul este o semnificaţie a unicornului, arătată şi de vechiul dicton: "Omnes ante Mosem per Unicornem profetaverunt ". (Toţi cei dinaintea lui Moise au profetizat prin unicorn.) A trece de la cerb la unicorn echivalează cu parcurgerea inversă a ciclului, ceea ce este definiţia realizării iniţiatice.
Oare nu cumva această translaţie a capului cerbului, adică a părţii lui esenţiale, dusă la simbolul unui mediu statal, nu exprimă printre altele şi o descoperire a unor enigme din istoria Moldovei?
Orice societate tradiţională are, în mod necesar, un nucleu spiritual, la care participă în mod euharistic am putea spune. Acest nucleu, care prinde toţi ganglionii ţării, se infiltrează în toate mădularele, şi răbufneşte în afară sub înfăţişări de mituri, de legende, de totemuri şi animale sacre ce se cuibăresc în steme heraldice, ca într-o cetăţuie. Şi nu intri în ea din afară, ca în citadelele vizibile; poarta se forţează pe dinăuntru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu