Exista multe lucruri paradoxale în lume. Unul dintre ele este si faptul ca unui singur om îi trebuie un spatiu imens în care sa afle un pieisaj vast, cu un cer nemarginit, împodobit cu paturi de nori albi, unde se trezesc emotii profunde, într-un cuvânt spatiul în care se simte vesnicia.
Daca se afla mai multi oameni într-un spatiu strâmt, se încurca unii pe altii. Cand vrei sa îti largesti orizonturile sufletului, îti trebuie un spatiu mare si o fereastra te ajuta. Te ajuta sa scapi de înghesuiala, iti ajusteaza spatiul pe care ti-l pune la dispozitie si astfel îti ofera bucuria sa îmbratisezi nemarginirea si profunzimea Naturii.
Ne face placere sa privim pe fereastra. Prin ea vedem pe ceilalti si descoperim cum se scurge firul vietii omenesti. O scurgere ce se armonizeaza cu linistea si frumusetea zilei sau cu pacea si tacerea noptii.
În marele târg al lumii, oamenii vin si pleaca, traverseaza poteci si fire de apa. Vedem mereu un usor du-te-vino al eforturilor marunte, unele îmbucuratoare, altele triste. Dar murmurul subtil, melodia îndepartata a neînsemnatelor datorii zilnice pare trecatoare, zadarnica si fara nici o noima, când o proiectezi în maretia, infinitul si detasarea pe care ti-o ofera frumusetea creatiei lui Dumnezeu.
Daca se afla mai multi oameni într-un spatiu strâmt, se încurca unii pe altii. Cand vrei sa îti largesti orizonturile sufletului, îti trebuie un spatiu mare si o fereastra te ajuta. Te ajuta sa scapi de înghesuiala, iti ajusteaza spatiul pe care ti-l pune la dispozitie si astfel îti ofera bucuria sa îmbratisezi nemarginirea si profunzimea Naturii.
Ne face placere sa privim pe fereastra. Prin ea vedem pe ceilalti si descoperim cum se scurge firul vietii omenesti. O scurgere ce se armonizeaza cu linistea si frumusetea zilei sau cu pacea si tacerea noptii.
În marele târg al lumii, oamenii vin si pleaca, traverseaza poteci si fire de apa. Vedem mereu un usor du-te-vino al eforturilor marunte, unele îmbucuratoare, altele triste. Dar murmurul subtil, melodia îndepartata a neînsemnatelor datorii zilnice pare trecatoare, zadarnica si fara nici o noima, când o proiectezi în maretia, infinitul si detasarea pe care ti-o ofera frumusetea creatiei lui Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu