Înseamnă să mărturiseşti , prin chiar această numire , originea ta nobilă şi mândria de a fi păstrat un astfel de nume.
Înseamnă să vorbeşti această limbă românească, limbă care nu este numai urmaşa directă a unei limbi vestite de mare cultură , ci şi o limbă biruitoare, căci într-o luptă de secole cu dialectele slave şi cu alte limbi le-a învins pe teritoriul său şi le-a făcut roabele sale.
Înseamnă să locueşti în Ţara Românească , ţară pe care o forţare neîntreruptă de opt sute de ani a izbutit să o rotunjească puţin câte puţin până a adus-o în forma de astăzi - cu munţii care sunt ai noştri, fiindcă noi le-am dat turmele de oi şi doinele - cu dealurile care sunt ale noastre, fiindcă noi le-am împodobit cu grădini şi vii şi mănăstiri frumoase, – cu câmpiile , care sunt ale noastre, fiindcă noi le-am lucrat şi desţelenit an de an , cucerindu-le prin munca noastră şi prin numărul nostru - cu Dunărea care e a noastră , fiindcă noi i-am pus salbe de sate pe amândouă malurile şi i-am cercetat apele şi ostroavele, - cu ţărmul Mării care e al nostru, fiindcă noi l-am deşteptat la viaţa pe care nu a mai trăit-o din Antichitate.
Citeşte tot articolul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu