Nu trebuie să ne încredem prea
mult în noi înșine, fiindcă de multe ori ne lipsește harul și dreapta judecată.
Puțină lumină este în noi înșine și lesne o pierdem și pe aceasta, dacă n-avem
grijă de ea. Adeseori nici nu băgăm de seamă cât de orbi suntem înlăuntrul
nostru. Adeseori facem rău și mărim răul dezvinovățându-ne. Câteodată suntem
mânați de patimă, și când colo credem că e râvnă. Cele mai mici greșeli ake
aktora le mustrăm cu asprime, dar pe cele mari al noastre le trecem cu vederea.
Simțim și măsurăm îndată ce avem
de suferit de la alții, dar la ceea ce alții au să sufere de la noi nici că ne
gândim. Cine s-ar judeca pe sine fără părtinire, i-ar pieri pofta să judece pe
altul cu asprime.
Cine trăiește în sine cu
Dumnezeu, pune grija de a trăi pentru Dumnezeu, pune grija de a trăi pentru
Dumnezeu mai pe sus de orice altă grijă. Cine este cu luare aminte la el
însuși, nu-i e greu să tacă atunci când e vorba de greșelile altora. Nu vei
învăța niciodată să trăiești înlăuntrul tău pentru Dumnezeu și nu vei fi om
duhovnicesc și evlavios, până nu vei tăcea când e vorba să vorbești de alții și
nu vei fi cu luare aminte asupra ta însuți ăn chip deosebit. Dacă - ți vei
îndrepta privirile asupra ta însuși și de acolo spre Dumnezeu, toate cele
dinafară puțină impresie ți-ar face. Spune-mi unde ești, când, nu ești acasă
înlăuntrul tău? Și de-ai fi văzut toate, dar pe tine însuți nu te-ai văzut, de
ce folos ți-ar fi? Dacă vrei să ai pace și să fi unit înlăuntrul tău cu Dumnezeu,
lasă toate și vezi-ți de tine însuți.
Mult, foarte mult vei câștiga,
dacă te vei scutura de toate grijile trecătoare; dar mare piedică vei simți
dacă vei pune mare preț pe cele vremelnice. Înaintea ochilor tăi să nu fie
nimic mai înalt, mare, frumos, plăcut, decât numai unul Dumnezeu și ce este din
El. Orice mângâiere, care-ți vine de la făptură, socotește-o ca deșertăciune.
Sufletul care iubește pe Dumnezeu, socotește toate ca un gumoi. Numai Dumnezeul
cel veșnic, cel nemărginit, cel ce împlinește toate, este mângâierea sufletului
și adevărata bucurie a inimii.
„Urmând pe Hristos” de Thomas A.
Kempis, Tipografia Miron Neagu – Sighișoara, 1944
