Muzeul Londrei va găzdui o expoziţie dedicată lui Sherlock Holmes

Muzeul Londrei va găzdui anul viitor o mare expoziţie dedicată lui Sherlock Holmes, enigmaticul şi inteligentul detectiv creat de scriitorul scoţian Arthur Conan Doyle, manifestarea propunându-şi să exploreze personajul împreună cu particularităţile capitalei britanice de la sfârşitul epocii victoriene, când au fost scrise operele, relatează marţi agenţia EFE.

Expoziţia va rememora istoria cu ajutorul obiectelor, cărţilor, ilustraţiilor, manuscriselor şi al altor conţinuturi media, având scopul de a arăta cum era Londra pe vremea când au fost scrise lucrările cu Sherlock Holmes, acesta fiind şi oraşul înfăţişat ca loc de desfăşurare a acţiunii din aceste opere de ficţiune’, explică un purtător de cuvânt al muzeului.

Citeste tot articolul

Integrala manuscriselor Cantemir

Lădiţa cu “Integrala manuscriselor Cantemir”, pe care a primit-o Putin

Sub coordonarea scriitorului Constantin Barbu, într-o ediţie de lux, au văzut lumina tiparului primele 25 de volume din “Integrala manuscriselor Dimitrie Cantemir”, primul set fiind achiziţionat chiar de către Vladimir Putin. Acesta a aprobat scanarea documentelor aflate de sute de ani în Arhivele din Moscova. Vă prezentăm mai jos interviul pe care l-am realizat cu scriitorul Constantin Barbu, cel despre care filosoful Constantin Noica spunea că este “excepţional de înzestrat pentru lucrări de erudiţie şi istorie literară”. Interviul a fost înregistrat chiar înainte de plecarea la Moscova, unde, împreună cu sponsorul acestei întreprinderi culturale, Paul Tudor, urmează să aducă în ţară fotocopiile următoarei tranşe din ediţia acestei integrale Cantemir.

Citeste tot articolul

FRANZ KAFKA, 130 de ani de la naştere: Misterul manuscriselor

FRANZ KAFKA, 100 de ani de la naştere. FRANZ KAFKA s-a născut acum 130 de ani, pe 3 iulie, la Praga, într-o familie de evrei, fiul comerciantului Hermann Kafka şi al Juliei Kafka. Limba maternă a lui KAFKA, în care a şi scris mai târziu, a fost germana.

Reprezentant al prozei moderne, scriitorul a exercitat o influenţă decisivă asupra literaturii postbelice. Romanele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, stranie asupra realităţii, marcată de expresionism şi suprarealism, în care condiţia tragică a omului este reprezentată parabolic.

Citeste tot articolul

Un dialog convenţional cu scriitorul Constantin Barbu, omul care îi visează pe Mihai Eminescu şi pe Dimitrie Cantemir

La 18 ani era considerat „copilul teribil” al Craiovei sau, poftim, unul dintre ei. Elev fiind la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, deja stâradmiraţie. Ca student în anul II al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Craiova, a reprezentat Doljul în competiţia interjudeţeană „Drum de glorii”, dedicată Centenarului Independenţei, pe teme de cultură generală, transmisă în direct de postul naţional de televiziune. Îmi amintesc de competiţie, fiindcă avea dinamism, dar şi substanţă. Genera pasiuni. Constantin Barbu era rebel. Avea plete, la care nu voia să renunţe, şi, pentru a nu intra în coliziune cu recomandările „centrului”, autorităţile locale aranjaseră cu un frizer să îi prindă părul cu agrafe, cât mai discret. La 24 de ani, accesese deja în cercul de tineri scriitori din Craiova, fiind reperat de Marin Sorescu, redactorul-şef al revistei „Ramuri”. La 30 de ani, reprezenta o promisiune ispititoare a tinerilor filozofi, remarcat fiind de Constantin Noica.

Citeste tot articolul

Un dialog convenţional cu scriitorul Constantin Barbu, omul care îi visează pe Mihai Eminescu şi pe Dimitrie Cantemir

La 18 ani era considerat „copilul teribil” al Craiovei sau, poftim, unul dintre ei. Elev fiind la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, deja stâradmiraţie. Ca student în anul II al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Craiova, a reprezentat Doljul în competiţia interjudeţeană „Drum de glorii”, dedicată Centenarului Independenţei, pe teme de cultură generală, transmisă în direct de postul naţional de televiziune. Îmi amintesc de competiţie, fiindcă avea dinamism, dar şi substanţă. Genera pasiuni. Constantin Barbu era rebel. Avea plete, la care nu voia să renunţe, şi, pentru a nu intra în coliziune cu recomandările „centrului”, autorităţile locale aranjaseră cu un frizer să îi prindă părul cu agrafe, cât mai discret. La 24 de ani, accesese deja în cercul de tineri scriitori din Craiova, fiind reperat de Marin Sorescu, redactorul-şef al revistei „Ramuri”.

Citeste tot articolul