Festivalul George Enescu reinventeaza Bucurestiul

Odată cu ediţia 2013, Festivalul Internaţional George Enescu se extinde şi lansează un nou şi ambiţios proiect cultural, care se va desfăşura în acelaşi timp cu Festivalul, între 1 şi 28 septembrie 2013: Bucureştiul Creativ, prin care Festivalul transmite public, în ţară şi în străinătate, un mesaj despre valorile şi creativitatea românilor.

Festivalul lansează o invitaţie către companiile, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cultură şi artiştii români pentru a se alătura în cadrul proiectului cultural cu lucrările, iniţiativele sau evenimentele lor şi a expune în cele mai vizibile spaţii publice ale Bucureştiului.

Proiectele propuse trebuie să promoveze teme inspirate din Festival şi valori care contribuie la un spaţiu public care inspiră oamenii să se deschidă şi să formeze o comunitate: bine, libertate, responsabilitate, solidaritate, frumos, respect, implicare, participare, creativitate, deschidere, curaj, tenacitate, cooperare, onestitate, corectitudine, comunicare, iniţiativă, generozitate, compasiune, elegantă, comunitate.

Citeşte tot articolul

Orchestra Română de Tineret duce la Roma Rapsodia nr. 1 de George Enescu

Orchestra Română de Tineret va susţine în luna iulie două concerte extraordinare în Italia. Primul a sustinut   la Roma, în data de 18 iulie, în Auditorium Santa Cecilia (2.700 de locuri), cea mai veche instituţie de concerte din lume şi cea mai prestigioasă scenă de concerte din Italia. Al doilea concert are loc astazi  la Ravello (19 iulie), pe scena de la Vila Ruffolo (2.500 locuri), în cadrul unuia dintre cele mai importante festivaluri de vară din Europa. Sub bagheta maestrului Cristian Mandeal, orchestra va prezenta în Italia un program alcătuit din celebra Rapsodie nr. 1 în La major de George Enescu, Burlesca de Richard Strauss, avându-o ca solistă pe pianista Oxana Corjos (la Roma), respectiv Tablourile dintr-o expoziţie de Modest Mussorgski, în orchestraţia lui Maurice Ravel şi Concertul nr. 1 pentru pian si orchestra de P.I. Ceaikovski – solist pianistul englez Barry Douglas, în concertul din Ravello.

Citeşte tot articolul

Ateneul Roman. Cum a aparut un simbol al Bucurestilor

Cu cat este mai spectaculos si mai reprezentativ pentru un oras sau o anumita tara, cu atat un monument are mai multe sanse sa atraga atentia prin povestea sa. Inceputurile Ateneului Roman din Bucuresti ar putea fi considerate simple si marete deopotriva. Simple, pentru ca indeplinirea proiectului nu s-a realizat, desigur, fara unele sacrificii din partea contemporanilor, si marete fiindca edificiul a fost opera lui Albert Galleron, unul dintre cei mai buni arhitecti ai vremii.

Pentru strangerea de fonduri s-a instituit chiar o loterie a carei lozinca a devenit foarte populara: “dati un leu pentru Ateneu”. In anul 1884, un decret guvernamental autoriza Primaria Capitalei sa cezede Ateneului locul din spatele gradinei Episcopiei. Doar ca pentru anumiti contemporani, locatia aflata pe terenul familiei Vacarestilor era nepotrivita, fiind “prea departe de centrul orasului si greu de ajuns, mai cu seama iarna”. Constructia edificiului a inceput cu toate aceste nemultumiri in 1886 si s-a finalizat in prima etapa la 1888. La începutul acestui an ciclul de conferinte se deschidea in noul local.

Citeste tot articolul

Inedit. Un muzician român care a făcut istorie, faţă-n faţă cu un om care avea să scrie despre istoria românilor

Neagu Djuvara, spectatorul lui George Enescu

Cunoscutul istoric Neagu Djuvara este, printre altele, şi un mare meloman. Spectatorii care au mers de-a lungul timpului la concertele din cadrul Festivalului „George Enescu” l-au putut vedea seară de seară şi pe Neagu Djuvara în public. Dar, mai mult decât atât, el este probabil unul dintre puţinii oameni care se mai pot lăuda astăzi că l-au auzit interpretând chiar pe cel care a dat numele acestei prestigioase manifestări. Neagu Djuvara ne-a povestit despre împrejurările dramatice în care l-a ascultat concertând pe George Enescu.

Domnule Djuvara, când l-aţi ascultat cântând pe George Enescu?

Era în 1941, perioadă teribilă, de război, când bărbaţii valizi erau pe front, cum era şi cazul meu.

Citeste tot articolul

Orchestra Română de Tineret, în miniturneu, în Italia

Orchestra Română de Tineret va concerta pentru prima oară la Roma, în cadrul miniturneului pe care ansamblul îl are în Italia, pe 18 iulie, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal, anunţă Institutul Cultural Român din Veneţia.

Dirijorul Cristian Mandeal propune un program unic care cuprinde “Tablourile dintr-o expoziţie”, de Modest Mussorgsky, “Rapsodia Română”, de George Enescu, precum şi fantastica “Burlesca pentru pian şi orchestră”, de Richard Strauss, în interpretarea Oxanei Corjos.

Orchestra Română de Tineret a susţinut concerte pe scenele Auditorium CMD din Strasbourg, Palais de Behague din Paris şi Konzerthaus din Berlin.

Citeste tot articolul

Efectul Enescu asupra societăţii, în viziunea lui Neagu Djuvara

Istoricul Neagu Djuvara şi editorialistul Sever Voinescu au vorbit, cu prilejul unei dezbateri desfăşurate în cadrul “Duminicilor Muzicale ale Festivalului Enescu”, despre rolul pe care George Enescu l-a avut şi îl are asupra societăţii româneşti şi despre modul în care marele compozitor român a reuşit să facă o Românie mai frumoasă prin opera sa, informează Agerpres.

Despre primele contacte cu muzica lui Enescu, Djuvara a afirmat că prima dată când l-a ascultat pe marele compozitor, nu a înţeles nimic.

“N-am înţeles opera lui. Ascultând pentru prima oară ‘Oedip’ al lui Enescu – bineînţeles că m-am repezit din patriotism, cu toate că nu aveam foarte mulţi bani, m-am împrumutat numai să nu mă duc la etajul al şaselea, la cucurigu, unde nu văd nimic, mi-am cumpărat un bilet la parter şi deci, am văzut această premieră a lui ‘Oedip’. Din punct de vedere muzical, nu am înţeles nimic. Era pentru mine ceva cu totul nou. (…) Eu, învăţat cu muzica veche şi cu Chopin de la mama, pentru mine era impresionantă scena. Deci, la partea vizuală m-a impresionat, dar muzica nu am înţeles-o absolut deloc”, a povestit istoricul, la dezbaterea desfăşurată, duminică, la Librăria Humanitas Cişmigiu.

Citeste tot articolul