Ateneul Roman. Cum a aparut un simbol al Bucurestilor

Cu cat este mai spectaculos si mai reprezentativ pentru un oras sau o anumita tara, cu atat un monument are mai multe sanse sa atraga atentia prin povestea sa. Inceputurile Ateneului Roman din Bucuresti ar putea fi considerate simple si marete deopotriva. Simple, pentru ca indeplinirea proiectului nu s-a realizat, desigur, fara unele sacrificii din partea contemporanilor, si marete fiindca edificiul a fost opera lui Albert Galleron, unul dintre cei mai buni arhitecti ai vremii.

Pentru strangerea de fonduri s-a instituit chiar o loterie a carei lozinca a devenit foarte populara: “dati un leu pentru Ateneu”. In anul 1884, un decret guvernamental autoriza Primaria Capitalei sa cezede Ateneului locul din spatele gradinei Episcopiei. Doar ca pentru anumiti contemporani, locatia aflata pe terenul familiei Vacarestilor era nepotrivita, fiind “prea departe de centrul orasului si greu de ajuns, mai cu seama iarna”. Constructia edificiului a inceput cu toate aceste nemultumiri in 1886 si s-a finalizat in prima etapa la 1888. La începutul acestui an ciclul de conferinte se deschidea in noul local.

Citeste tot articolul

Neagu Djuvara şi Sever Voinescu, la Duminicile Muzicale ale Festivalului Enescu

Istoricul Neagu Djuvara şi editorialistul Sever Voinescu vor participa la o dezbatere despre trecutul, prezentul şi viitorul creativ al României, duminică, la Librăria Humanitas Cişmigiu din Capitală, în cadrul “Duminicilor Muzicale” ale Festivalului Enescu.

Potrivit unui comunicat, în cadrul dezbaterii va fi lansat un proiect al Festivalului “George Enescu” – ediţia 2013, “Bucureştiul Creativ”.

Proiectul se va desfăşura în acelaşi timp cu festivalul, 1 – 28 septembrie, şi presupune expunerea de opere de artă în cele mai importante locuri din Bucureşti şi vizionarea de proiecţii de filme.

“Un iubitor al Festivalului ‘George Enescu’, Neagu Djuvara va povesti despre experienţele sale culturale din întreaga lume şi despre felul în care înţeleg străinii să-şi modeleze şi promoveze identitatea culturală. Dar şi despre un eveniment unic în istoria României pe care l-a trăit pe viu: premiera operei ‘Oedipe’, de George Enescu”, se menţionează în comunicatul citat.

Citeste tot articolul

„Mari necunoscuţi ai culturii române”: N.I. Herescu

Biblioteca Judeţeană  „Alexandru şi Aristia Aman” vă invită să participaţi astăzi, la o nouă  prezentare din seria de conferinţe  lunare „Mari necunoscuţi ai culturii române”, realizate şi susţinute de prof. univ. dr. Mihaela Albu. De această dată se va vorbi despre  N.I. Herescu (n. 6 decembrie 1906, Turnu Severin – d. 16 august 1961, Zurich), latinist, poet, prozator, eseist, traducător.

A urmat cursurile Liceului „Carol I” din Craiova, obţinând bacalaureatul în 1924, apoi pe cele ale Facultății de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Secţia limbi clasice (1927). A urmat o specializare la Sorbona (1927-1929), apoi și-a luat doctoratul în Litere la Universitatea din Bucureşti (1929). A editat şi condus revista de literatură clasică „Favonius”, apărută la Craiova între anii 1926-1928.

Citeste tot articolul