Se afișează postările cu eticheta Părintele Arsenie Papacioc. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Părintele Arsenie Papacioc. Afișați toate postările

miercuri, 31 iulie 2013

Părintele Arsenie Papacioc – Aţi auzit de iad, dar nu-l cunoaşteţi

parintele-arsenie-papacioc_w180
Parintele Arsenie Papacioc este considerat cel mai mare duhovnic roman in viata. A facut parte din “generatia de aur” a teologilor romani, a fost prigonit si inchis de comunisti. A stat in pustie cu parintele Cleopa. Din anul 1976 este duhovnicul Manastirii “Sfanta Maria” – Techirghiol.

Desi are 91 de ani, desi chinuit de boli trupesti, parintele inca mai slujeste. Cand am poposit la Techirghiol, parintele Arsenie Papacioc era treaz inca de la ora 4.00 dimineata, iar la ora 5.00 era deja in altar. Parintele Arsenie Papacioc a slujit Sfanta Liturghie si apoi pomenirea mortilor. Pe la ora 11.30 a mers la chilie sprijinit de bratul unei maici, caci nu se mai poate deplasa singur. Pentru a-si imparti putinul timp celor care se inghesuie la usa sa, a renuntat sa mai manance. A primit in chilia sa doua femei, venite sa-i ceara sfatul. Una dintre ele ne-a marturisit ca fiul ei de 29 de ani are un chist undeva la plamani si ca medicii nu i-au dat mari sanse de supravietuire. Parintele i-a spus insa ca va scapa cu zile. Oamenii spun ca duhovnicul este vazator cu duhul.
Citeşte tot articolul

Staţiunea Techirghiol, legenda lui Techir

sanatoriulbalneartechirghiolmari-1310639252
Techirghiol este un oraş în extremitatea de sud-est a României (jud. Constanţa), situat pe malul lacului Techirghiol (12 km pătraţi, adâncime de 10-15 m), la 16 km de oraşul Constanţa, aproape de Marea Neagră.

Legenda formării acestui oraş spune că un bătrân olog şi orb, pe nume Techir, a ajuns odată cu măgarul său, din greşeală, în mâlul acestui lac. S-a chinuit bătrânul ore în şir să iasă din noroiul mirositor, dar bidiviul încăpăţânat nici că voia să se mişte, mâlul acela exercitând o tainică atracţie asupra sa. Mare a fost însă mirarea şi bucuria bătrânului când, ieşind din lac, şi-a dat seama că ochii săi puteau distinge din nou o geană de lumină, iar picioarele sale, de multă vreme neputincioase, începuseră să-l asculte. Cât despre înţeleptul său bidiviu – plăgile urâte de pe spate i se vindecaseră, iar corpul său parcă trăia o nouă tinereţe. Aflându-se despre această vindecare, puhoi de oameni au ajuns pe malul acelui lac, scăldându-se şi ungându-se cu nămol pentru a-şi găsi tămăduire. Şi câte minuni nu se petrec acolo – ologii încep din nou să meargă, oasele înţepenite îşi redobândesc tinereţea, femeile îşi recapătă fertilitatea, iar bolnavii de piept îşi găsesc tămăduirea.
Citeşte tot articolul