Biblia abundă în porunca de a scoate încălţămintea, în apropierea unui loc sfânt. Forţele pozitive telurice intră, fără împiedicarea unui corp mort, în om, intermediar între cele de sus şi cele de jos.
Prescripţia este rituală. (Ieşire 3,5. ” Dumnezeu a zis lui Moise: ” nu te apropia de locul acest; scoate-ţi încălţămintele din picioare, căci locul pe care îl calci este un loc sfânt.”). Avem în aceste rânduri indicaţia foarte preţioasă că dacă pelerinajul trebuie să evite spaimele răului, apoi la fel trebuie să facă şi cu ispitele frumuseţii, cel puţin cât tine calea, pentru că drumul lui este median, între Rău şi Bine, adică în dualitate. Până când descoperă Libertatea în Hristos. Sunt mai ales primejdioase frumuseţile periferice ale Paradisului care împiedică viziunea centrului. Numai acesta odată atins, dă dreptul de a te bucura de rest.
Trei zile şi trei nopţi trebuie să aştepte iniţiatul la poarta sanctuarului, până la sleirea a tot ce a mai rămas pământesc din el. Trei zile şi trei nopţi a aşteptat Samson până i-a crescut din nou părul ras de Dalila, recuperându-şi puterile. Şi o noapte s-a bătut Iacov cu Îngerul, până îl constrânse să-l binecuvânteze şi să-i dea numele de Israel.
Citeste tot articolul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu