Ovidiu Lipan Ţăndărică: „Cea mai frumoasă rugăciune este că Dumnezeu mi-a dat harul să pot să ascult muzica Lui şi să o dau mai departe oamenilor”

Sincer, inventiv, spontan, visător, creativ și, nu în ultimul rând, posesor al unui simț al umorului cu totul special, Ovidiu Lipan Țăndărică respiră muzica pe care noi o ascultăm. Un suflet mare în care încap nenumărate bucurii și în care nu există loc decât pentru prieteni. Ani la rând toboşarul trupei Phoenix, Țăndărică este unul dintre artiştii români care a adunat tot ceea ce ţine de muzica greu de catalogat, dar cu influenţe vădite din muzica diferitor popoare. S-a născut la Iași și a avut vecini evrei, ţigani, aromâni, greci, ruşi, lipoveni. Poate de aceea iubește toți oamenii așa cum o face, pentru că a luat tot ce a fost mai frumos din cultura fiecăruia. A moştenit harul de la bunicul său, care a fost la rându-i percuţionist și a ştiut că menirea lui în viaţă este muzica. Fiecare melodie reprezintă o părticică din sufletul său, reuşind să ne descopere o lume pe care nu ne-am fi imaginat-o altfel. În anul 1969 s-a alăturat trupei Roşu & Negru, iar din 1974 a început colaborarea cu trupa Phoenix. Neobositul Ţăndărică a creat de fiecare dată o muzică prin care a reuşit să transmită celor care l-au ascultat toate trăirile sale. A participat la nenumărate festivaluri de World Music şi a primit gradul de cavaler de onoare al culturii româneşti. În ultima vreme joacă rolul de tată, ghid şi profesor de limba română pentru fiul său, Alexander, atunci când acesta vine în România. Alexander Lipan trăieşte în Germania, împreună cu mama sa şi este elev la Academia de Jazz din Olanda, unde studiază chitara. O altă așchie ce nu se îndepărtează de trunchi, evident.
Citeşte tot articolul

NOAPTEA MUZEELOR în Capitală şi în ţară. Vezi lista completă a muzeelor deschise sâmbătă seara

Muzeul Bellu din Capitală sărbătoreşte centenarul aeronauticii militare, cu tururi şi demonstraţii de gen, Foişorul de Foc este deschis pentru vizitatorii curioşi, iar Ferma Animalelor va fi deschisă, pentru prima dată, până la ora 24.00, sâmbătă, la Noaptea Muzeelor.

Noutatea de anul acesta constă în introducerea de circuite muzeale şi la Baia Mare şi Sibiu – oraşe în care vor fi disponibile hărţi tipărite cu instituţiile participante, după modelul implementat cu succes la Bucureşti în ultimii cinci ani şi la Cluj-Napoca anul trecut.

Colecţii private şi bisericeşti

De asemenea, pentru prima oară colecţii muzeale, colecţii private şi bisericeşti din zonele rurale ale Sibiului îşi aşteaptă vizitatorii în nocturnă, alături de muzee din Aiud, Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Bucureşti, Caransebeş, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva, Goleşti, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Reşita, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sighişoara, Sinaia, Slatina, Slobozia, Suceava, Târgu-Jiu, Târgu-Mureş şi Timişoara.

Citeşte tot articolul

Anima naturaliter christiana

Ceea ce se evidenţiază studiind de aproape viaţa religioasă a poporului nostru este naturaleţea credinţei creştine. O credinţă care transfigurează Cosmosul fără a-l distruge, nici repudia. O viziune globală a Universului care nu este pesimistă, pentru că binele va reuşi, în final, să triumfe asupra răului. Tot ceea ce trăieşte în Cosmos face parte din drama Mântuirii prin suferinţele Mântuitorului Hristos. În virtutea acestei jertfe, pomii rodesc, animalele-şi hrănesc puii, mama-şi leagănă copilul etc. Lumea întreagă ascultă de un singur principiu conducător: acela al ordinii şi armoniei (rânduială). Datorită acestui principiu, cosmologic şi moral în acelaşi timp, Universul întreg se menţine în conexiune, tot ceea ce există demonstrează solidaritatea dintre toate nivelele realităţii. Până astăzi s-a păstrat această legătură mitică şi mistică între om şi pământul său natal. Sentimentul că suntem rude cu pietrele, pădurile, apele este frumos redat de Eminescu în Scrisoarea III: "... tot ce mişcă în ţara asta, răul, ramul, mi-e prieten numai mie...", apoi noi mai avem sintagma: "Codrul, frate cu românul", ca să nu mai vorbim de universala categorisire a celor născuţi fără tată - "copii din flori".

Citeşte tot articolul