Baletul "Cenuşăreasa" revine la Opera Naţională Bucureşti

“Cenuşăreasa”, una dintre cele mai îndrăgite poveşti ale copilăriei, transformată într-o adevărată bijuterie a baletului pe muzica lui Serghei Prokofiev, revine în repertoriul Operei Naţionale Bucureşti, sâmbătă 8 şi duminică 9 martie, la ora 19.00. Libretul de Mihai Babuşka, adaptare după Nikolai Volkov, inspirat de povestea lui Charles Perrault.
 

Conducerea muzicală îi aparţine dirijorului Adrian Morar.

Libretul, regia şi coregrafia baletului în două acte “Cenuşăreasa” pe muzica lui Serghei Prokofiev sunt semnate de Mihai Babuşka, iar rolurile principale sunt interpretate de prim-balerinii Operei Naţionale Bucureşti, Bianca Fota, Oana Babuşka (Cenuşăreasa) şi Ovidiu Matei Iancu, Vlad Toader (Prinţul).

“Mi-am dorit o atmosferă «daliană», cu decoruri care să sugereze scurgerea timpului, ca în tablourile pictorului, în care ceasurile se preling la propriu.

Am preferat să adaug o notă de umor unei muzici greoaie - cele două surori vitrege în travesti -, element care creează o contrapondere pentru lirismul evoluţiilor celor doi prim-solişti.

Eu nu cred că există spectacole de balet special pentru copii sau special pentru oameni mari. (…) Un spectacol cum ar fi «Lacul lebedelor«, «Giselle» sau «Cenuşăreasa» sunt, cred, pe placul tuturor. Pentru că nu este adult care să nu aibă şi ceva de copil în el”, a declarat Mihai Babuşka.

Astăzi maestru de studii şi repetiţii la Opera Naţională Bucureşti, Mihai Babuşka este absolvent al “Şcolii Academice” a “Teatrului Mare” din Moscova în 1977 şi a devenit prim-solist al operei din Bucureşti în anul 1980. Mihai Babuşka este câştigătorul Premiul “Teatrului Naţional Sârb” din Novi Sad, al Premiului I la “Concursul Internaţional de Dans Iugoslav”, al “Premiului de Excelenţă” al “Uniunii Criticilor Muzicali” (în 2001). A fost bursier al Programului Guvernamental “Lideri-Vizitatori internaţionali”, pentru management artistic, SUA, 2005. În perioada 2001-2008, Mihai Babuşka a fost şef al Companiei de Balet din cadrul Operei Naţionale Bucureşti. A creat la Opera Naţională Bucureşti mai multe spectacole: “Don Quijote” de Ludwig Minkus (2000), “Palladio” de Karl Jenkins (2002), “Cenuşăreasa” de Serghei Prokofiev (2002), “Baiadera” de Ludwig Minkus (2005), “Giselle” de Adolphe Ch. Adam (2009).

Scenografia: Adriana Urmuzescu.

Din distribuţia spectacolului din 8 martie mai fac parte Mihai Babuşka / Antonel Oprescu / Călin Rădulescu, Cătălin Caracaş /Andrei Dolcoş, Raul Oprea/ Bogdan Plopeanu, Mircea Crăciun, Lucas Campbell / Shohei Horiuchi, Cristian Preda, Virgil Ciocoiu, Rebecca Haw/ Sena Hidaka/ Marina Minoiu/ Bianca Stoicheciu, Marina Minoiu/ Reina Yagura, Lorena Negrea, Rin Okuno, Noellie Coutisson/ Alice Minoiu, Florin Mihalache, Vicenţiu Popescu, Mircea Ioniţă, Gabriel Luca, George Mocanu.

Sursa: Cotidianul

Şapte ani fără actorul Virgil Flonda

Ultimul rol al actorului Virgil Flonda (1948-2006) a fost Vladimir în “Aşteptându-l pe Godot” (2005), în regia lui Silviu Purcărete.

Pe 27 iulie se împlinesc şapte ani de la dispariţia directorului artistic al Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu, actorul Virgil Flonda. Acesta a murit în 2006, la vârsta de 57 de ani, într-o clinică privată din oraşul german Erfurd, unde se afla la tratament.

După ce a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti în 1977, la clasa profesorului Dem Rădulescu, Virgil Flonda (1948-2006) a slujit scena teatrului românesc timp de trei decenii.

Citeşte tot articolul

Avanpremieră la Teatrul Mignon: “Taxi blues” cu Marius Bodochi şi Dan Tudor

Teatrul Mignon prezintă sâmbătă 27 iulie şi duminică 28 iulie 2013, orele 20:30avanpremiera spectacolului “Taxi blues” de Ana Maria Bamberger, cu Marius Bodochi şi Dan Tudor. Regia spectacolului este semnată de Dan Tudor, iar scenografia de Doru Zanfir.

“Taxi Blues” aduce pe scenă povestea regelui Lear într-un context cu totul inedit: un mare actor român este exilat în Germania la volanul unui taxi. Blues-ul este balansul pe care acesta îl face între “a juca Lear în România” şi “a fi Lear în Germania”.

Citeşte tot articolul